joi, 29 ianuarie 2015

Deputatul PSD Avram a scăpat de dosarul retrocedărilor din livada Cataloi

Curtea de Apel Constanța a dat o hotărâre definitivă în dosarul retrocedării ilegale a livezii Cataloi. Fostul primar al  comunei Frecăței, Niculai Boangăr, și alți doi membri ai comisiei locale de fond funciar Frecăței au fost condamnați la trei ani de închisoare cu suspendarea executării pedepsei. Instanța a confirmat faptele penale ale primarului, secretarului și ale unui mebru al comisiei funciare. Magistrații au constatat, de asemenea, că multe din faptele documentate de procurori în cazul împroprietăririi din livada Cataloi s-au prescris și astfel cei trei au prit condamnare cu suspendare. Trebuie amintit că fostul procuror șef  Paul Vizireanu și DNA Constanța au plimbat dosarul livezii Cataloi ani buni și astfel s-a ajuns la prescriere. Mai grav este faptul că principalul beneficiar al retrocedărilor ilegale din livada Cataloi, deputatul PSD Marian Avram, nici nu a fost întrebat de sănătate de procurori și judecători.Localnicii care au pierdut terenul din livadă, deși dețin documente care atestă dreptul de proprietate, susțin că deputatul Avram ar fi cel care l-a instigat pe primarul Boangăr să comită ilegalitățile din livada Cataloi.

sâmbătă, 24 ianuarie 2015

La Iași, Președintele Iohannis la braț cu coruptul Varujan Vosganian

Președintele Iohannis îl are în drepta sa pe scena de la Iași unde vorbește despre Unire pe Varujan Vosganian,senatorul acuzat de DIICOT de fapte grave de corupție care ar fi prejudiciat economia națională. Vosganian nu poate fi urmărit penal pentru că senatorii PNL și PSD au votat împotriva cererii DIICOT.
Iată un exemplu de  nouă politică a noului președinte...

vineri, 23 ianuarie 2015

Procurorul care a luat șpagă un miel a scăpat de arest

Procurorul Victor Grigoraș de la DIICOT Tulcea, arestat de DNA și trimis în judecată pentru luare de mită și favorizarea infractorului, a scăpat de arest. Grigoraș a ajuns la Tulcea dar nu are voie să iasă din casă pentru că instanța a decis să efectueze arestul la domiciliu său din acest oraș.
Victor Grigoraș este procurorul care a luat șpagă de la un patron arab care efectua export de berbecuți. Șpaga a fost în bani și un miel. CSM l-a suspendat pe Grigoraș din funcția de procuror.

vineri, 16 ianuarie 2015

Incompatibilitate la curtea baronului PSD de Tulcea Teo

    ANI a efectuat cercetări la curtea baronului PSD de Tulcea Teo, pe numele său adevărat Horia Teodorescu, și a găsit-o incompatibilă pe pupila sa Mirela Furtună.
   Incompatibila Mirela a fost angajată de Teo pe postul de consilier al președintelui Consiliul Județean Tulcea în iulie 2012.ANI a emis un raport de incompatibilitate în care se precizează că Mirela Furtună ar fi încheiat un contrat comercial între firma sa și Consiliul Județean Tulcea. Astfel, Mirela ar fi încasat, prin firma sa, 76 960,48 lei, afacere, considerată de ANI a fi ilegală. Gurile rele spun că în respectiv afacere ar fi implicat și baronul PSD Teo care i-ar fi făcut prin intermediul contractului incriminat de ANI, un cadou gras pupilei sale Mirela.
   Între timp, Mirela Furtună a părăsit funcția de consilier al președintelui CJ Tulcea fiind angajată la o agenție a Consiliului Județean Tulcea.Dacă există și altceva putred în această afacere a firmei fostei consiliere a baronului Teo vom afla în timpul procesului de contestare a raportului de incompatibilitate întocmit de ANI Mirelei sau dacă vor intra pe fir procurorii DNA. Există informații că procurorii DNA ar cerceta, de ceva vreme, alte afaceri cu bani publici efectuate de președintele Teo de când a devenit președinte al respectivei instituții.

joi, 8 ianuarie 2015

Bursa peștelui, fără pește

    Autoritățile din Tulcea și șeful Agenției Naționale de Pescuit și Acvacultură (ANPA) se laudă că, anul acesta, va fi deschisă o bursă a peștelui la Tulcea. Pe ringul respectivei burse ar urma să fie vândut peștele capturat de pescarii profesioniști din Delta Dunării.Investiția ar urma să coste 17,8 milioane de lei, fondurile nerambursabile au fost atrase de la Uniunea Europeană.
   Intenția de a realiza o bursă a peștelui pentru resursele acvatice din Deltă este veche și a stârnit, în timp, numeroase controverse.
    Autoritățile susțin că bursa ar stârpi comerțul la negru cu peștele din Deltă și braconajul piscicol pe teritoriul Rezervației Biosfere Delta Dunării care reprezintă cam două treimi din capturile piscicole din această zonă, Amintim că Delta deține aproximativ trei sferturi din resursa piscicolă a României.      Pescarii și specialiștii din piscicultură sunt sceptici că bursa va sugruma braconajul și va albi comerțul cu pește. Asociațiile de pescari nu resping organizarea unei burse, dar spun că mai eficientă și considerabil mai ieftină ar fi o bursă electronică. ANPA, ARBDD și Consiliul Județean Tulcea au respins această propunere și au optat pentru o construcție de 1 800 mp în portul Tulcea, o altă construcție de 370 mp la Chilia Veche, achiziționarea a trei nave de 10 tone și patru autoutilitare de 3,5 tone. Conform acestui proiect tot peștele din Deltă ar urma să ajungă proaspăt la sediul bursei din Tulcea unde ar urma să fie tranzacționat, Asociațiile de pescari au propus să fie dotate punctele de colectare din Deltă cu calculatoare conectate prin internet cu ring electronic de tranzacționare a peștelui.Astfel ar fi evitat transportul inutil al peștelui în portul Tulcea, oferta de vânzare ar fi făcută de la punctele de colectare de pescari, iar preluarea peștelui s-ar face pe cheltuiala cumpărătorului.
    După deschiderea bursei vom vedea cine are dreptate.Cert este că, oficial, în Deltă, cu acte fiscale, se comercializează aproximativ 3 500 tone de pește. Cu această cantitate de pește bursa nu va putea fi eficientă și se va închide în câteva luni pentru că nu vor exista bani pentru salariații bursei, pentru funcționarea navelor și camioanelor care ar urma să transporte peștele. În plus, prețul peștelui ar urma să crească pentru că se adaugă comisionul de bursă care ar urma să acopere toate cheltuielile aceste firme (bursa) cu capital public.
Conform normelor UE, dacă bursa nu va funcționa cel puțin cinci ani, cei care au inițiat proiectul vor fi obligați să returneze fondurile europene. Banii nu vor fi plătiți din buzunarul lor, ci din bugetul de stat, cum s-a întâmplat și în cazul drumului de la Ceatalchioi realizat prost pentru care Guvernul plătit un milion de euro deși dauna a produs-o primarul localității în funcție când a fost inițiat acel proiect.